Delta Dunarii

Descriere

Delta Dunarii (3446 km²), aflata in mare parte in Dobrogea, Romania, si partial in Ucraina, este cea mai mare si cea mai bine conservata dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991 ca rezervatie a biosferei.

Delta este limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar in est se varsa in Marea Neagra. Este traversata de paralela de 45°, latitudine N si de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupa impreuna cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² apartin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafata de 2540 km². Dunarea ajunsa la Patlageanca se bifurca în doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte in Bratul Sulinasi Bratul Sfantul Gheorghe.

Geologie

Delta Dunarii este plasata, din punct vedere geologic , intr-o regiune mobila a scoartei terestre numita Platforma Deltei Dunarii (regiunea predobrogeana). Platforma Deltei Dunarii vine in contact in partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralela cu Bratul Sfantu Gheorghe. Structura geologica a acesteia este alcatuita dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertura sedimentara reprezentata printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene şi cuaternare, derminate prin forajele de mare si mica adancime efectuate In zona. Depozitele de varsta Paleozoica, ce apartin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcatuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalatii de tufuri vitroclastice.

Clima

Delta Dunarii se incadreaza in spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore in anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul varfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, in delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar in largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea in Delta Dunarii (Tulcea) se inregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad intre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Flora, Fauna

Vegetatia deltei este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor (stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica) si ocupa 78% din totalul suprafetei. Zavoaiele ocupa 6% din suprafata deltei, fiind paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2% din suprafata deltei. De asemenea, exista paduri pe campurile Letea si Caraorman si sunt alcatuite din stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm, plante agatatoare.

Contine mai mult de 320 de specii de pasari ca si 45 de specii de peste de apa dulce in numeroasele sale lacuri si japse. Acesta este locul unde milioane de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterana) vin sa cuibareasca.

Poze