Top


Scurt Istoric: Impartirea Romaniei in judete este atestata documentar la 8 ianuarie 1392, cand domnitorul Mircea cel Batran printr-un hrisov numeste „tinutul Valcii” judeţ. Astfel, judetul Valcea este primul judet atestat documentar de pe teritoriul actual al Romaniei. Ultima reforma administrativ-teritoriala majora din Romania a avut loc in anul 1968 cand s-a trecut de la împartirea pe regiuni şi raioane la reîmpartirea pe judete, desfiintata de autoritatile comuniste dupa 1948, avand ca model împarţirea teritoriului Uniunii Sovietice. Teritoriul Romaniei este împartit în 41 de judete, plus municipiul Bucuresti, acesta avand drepturi egale cu ale unui judet.

Hartile judetene sunt in ordine alfabetica, avand specificata si resedinta de judet:

  • Alba - Alba Iulia
  • Hunedoara - Deva
  • Arad- Arad
  • Ialomita - Slobozia
  • Arges - Piteşti
  • Iasi - Iaşi
  • Bacau - Bacău
  • Ilfov - Buftea
  • Bihor - Oradea
  • Maramures - Baia Mare
  • Bistrita Nasaud - Bistriţa
  • Mehedinti - Drobeta Turnu Severin
  • Botosani - Botoşani
  • Mures - Târgu Mureş
  • Brasov - Braşov
  • Neamt - Piatra Neamt
  • Braila - Brăila
  • Olt - Slatina
  • Buzau - Buzău
  • Prahova - Ploieşti
  • Caras-Severin - Reşiţa
  • Satu Mare - Satu Mare
  • Calarasi - Călăraşi
  • Salaj - Zalău
  • Cluj - Cluj Napoca
  • Sibiu - Sibiu
  • Constanta - Constanţa
  • Suceava - Suceava
  • Covasna - Sfântu Gheorghe
  • Teleorman - Alexandria
  • Dambovita - Târgovişte
  • Timis - Timişoara
  • Dolj - Craiova
  • Tulcea - Tulcea
  • Galati - Galaţi
  • Vaslui - Vaslui
  • Giurgiu - Giurgiu
  • Valcea- Râmnicu Vâlcea
  • Gorj - Târgu Jiu
  • Vrancea - Focşani
  • Harghita - Miercurea Ciuc
  • Bucuresti (c)


  • Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate. Numărul de turişti este în creştere, ajungând în prezent la aproximativ 6-7 milioane pe an, iar această activitate devine o sursă tot mai importantă de venit.

    Principalele atractii in romania sunt:

    • Alpinism şi drumeţii în Munţii Carpaţi
    • sporturi de iarnă în staţiuni montane, cum ar fi Straja, Semenic, Poiana Braşov,Valea Prahovei.
    • Staţiunile de la Marea Neagră
    • Bisericile şi mănăstirile medievale din Moldova şi Bucovina
    • Delta Dunării, cea mai bine păstrată deltă din Europa
    • Sighişoara oraşul şi festivalul medieval
    • Castelele medievale din Transilvania
    • Folclorul şi tradiţiile din Maramureş
    • Turismul rural
    • Staţiuni balneaoclimaterice
    • Oraşele culturale Sibiu, Iaşi, Braşov, Cluj, Bucureşti şi Alba Iulia
    • Porţile de Fier (Defileul Dunării)

    Clima României este temperat-continentală, cu precipitaţii relativ reduse şi cu diferenţe mari între anotimpuri. Vara este un anotimp călduros, care durează de la sfârşitul lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud şi Vest. În sudul României există peste 40 de zile „tropicale” (cu temperaturi peste 35 de grade Celsius) şi peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 - 30 de grade celsius). Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Braşov, înregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitaţii cât şi datorită creşterilor frecvente de temperatură. În Sud şi Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topeşte şi reface de câteva ori în decursul unei ierni. Precipitaţiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română şi până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitaţiile cresc, depăşind pe alocuri 1000 mm pe an. La altitudini mai mari de 1800 m, precipitatiile au o valoare de 1000 – 1200 mm/an. Media anuală a precipitaţiilor, urmând scăderea treptată a influenţelor oceanice şi mediteraneene, scade uşor de la vest la est.